marți, 5 iunie 2018

Arca Noetică de la Alba Iulia


Marius MANTA

Pentru mulţi, facebook-ul şi-a dovedit încă de la început utilitatea. În tot cazul, nu l-a contestat nimeni. Era un lanţ al prieteniei... instante, o mană cerească pentru anihilarea frustrărilor de orice fel. Apoi, treptat, a devenit câmpul de bătălie al unor mişcări de o transparenţă îndoielnică. Acum este inamicul public numărul unu. La ei, dar şi la noi. Comentariile sunt din ce în ce mai acide şi cred că nu mă hazardez dacă le voi considera, pe majoritatea, în contra firescului. M-au necăjit multe absurdităţi ori lipsa de coerenţă a argumentelor aruncate. Recunosc, personal nu am înţeles mai deloc acea campanie desfăşurată în detrimentul Bisericii Ortodoxe Române, cu punct de (îndoielnic) interes fată de Catedrala Neamului. Da, şi eu vreau spitale, şi eu îmi doresc şcoli care să intre în standardele europene, însă nu în detrimentul unui edificiu ce în chip simbolic are menirea de a marca pe deplin cei o sută de ani scurşi de la înfăptuirea României Mari. Sunt valori la care achiesez pe mai departe, sper să nu fiu unul dintre cei mult prea puţini. Dar materialul de faţă nu este despre necesitatea Catedralei Neamului, am cumva sentimentul că unora le poţi striga „adevărul în deşert” - vor rămâne pe mai departe, oarecum absurd, reticenţi şi extrem de violenţi / compulsivi. Iar dacă îmi daţi voie să amestec registrele, aş spune că şi eu #rezist, însă într-ale mele!

ISTORIA LA PURTĂTOR


Mihai BUZNEA

• Eroii anonimi ai unor vremuri încârcate de glorii

Faptele dintotdeauna ale românilor se cer încrustate în memoria eternităţii, spre a slăvi drept pilde eroice pentru urmaşi, care să le pună, la rândul lor, la temelia perenităţii, demnităţii şi existenţei noastre viitoare. Cemtenarul Unirii este unul din momentele cardinale ale istoriei romnânilor şi trebuie prea-mărit prin glorificare de către cei de astăzi pentru cei de mâine. Marea Adunare de la Alba Iulia reprezintă o piatră de hotar şi, totodată, simbol al devenirii moderne şi manifestării identitare.

luni, 4 iunie 2018

Barometrul mancurtizării


Ştefan RADU

La mijlocul lunii mai a fost dat publicităţii studiul Barometrul de Consum Cultural 2017. Tema pentru acest an a fost Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: identitate, patrimoniu şi practici culturale. Rezultatele studiului (care pot fi consultate pe pagina de net culturadatainteractiv.ro a Institutului Naţional de Cercetare şi Formare Culturală) au generat reacţii dintre cele mai diverse: ştiri senzaţionale despre analfabetismul funcţional al noilor generaţii, lamentări intelectualiste despre “starea îngrijorătoare a sistemului de educaţie”, analize temeinice despre firavele strategii culturale iniţiate de diverse instituţii naţionale ce par a-şi fi pierdut busola (Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei, Academia, marile universităţi cu pretenţii etc.) sau comentarii “de pe margine” ale unor personalităţi ale vieţii literare şi jurnalistice. Toată agitaţia a ţinut vreo două săptămâni.

vineri, 11 mai 2018

O boală, un bătrân, un pat de spital (3)

Dana Munteanu McAllister

Am ajuns la deznodământul acestei mici odisei medicale fără final fericit. Această ultimă parte este dedicată interacțiunilor cu medicii, asistentele, infirmierii și cu însuși spațiul fizic al spitalelor de stat,”statul”în acest caz fiind de fapt două - Anglia și România.

marți, 20 martie 2018

SPORTUL BĂCĂUAN PUNCTEAZĂ JURNALISTIC




Aflat nu în cea mai bună perioadă a sa, sportul băcăuan punctează jurnalistic. Pentru al doilea an consecutiv, revista lunară “SPORTUL BĂCĂUAN” (fondată la 1 august 2010 de Leonard POPA şi Adrian AMALANCI) a reuşit să editeze, de data aceasta sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti-Filiala Bacău (preşedinte: Cornel CEPARIU), Almanahul anului 2018. Apărută în 250 de pagini, lucrarea reuneşte tot ce a fost de referinţă pentru sportul local în 2017. Sub semnătura mai multor jurnalişti profesionişti băcăuani (Dan Sion, Costin Alexandrescu, Cornel Cepariu, Ştefan Radu, Victor Eugen Mihai,  Leonard Popa ş.a.), articolele publicate derulează cronici, interviuri şi reportaje de la principalele  momente ale performanţei din arene, care i-a avut ca protagonişti pe sportivii băcăuani. În paginile de cultură, regăsim alte nume cunoscute ale presei locale: scriitorii Ovidiu Bufnilă (un fragment din cel mai nou roman al său, Meduza) şi Cornel Galben (semnatarul unui grupaj de poezii), Mihai Buznea, Eugen Verman, Gheorghe Baltă, Dana Munteanu, Adrian Gheorghiu.
  Să mai adăugăm şi faptul că Almanahul Sportului Băcăuan 2018 a apărut la Editura Smart Academic Bacău (director, colegul nostru, Răzvan Pesa-Moza), cea care tinde să devină amfitrionul editorial al creaţiei jurnalistice băcăuane, după ce la începutul anului a tipărit şi Almanahul UZPR al Filialei noastre.

Cornel CEPARIU

Ştefan OLTEANU (U.Z.P.)

Remember Nadia Comăneci – 60

Lacrimi şi aur, la Phenian


Startul în sezonul competiţional 1974 a fost neobişnuit de tardiv: trecuseră cinci luni fără nici un concurs! Nadia, Teodora, Georgeta şi celelalte colege ale lor intră în atmosfera de concurs abia pe 9 iunie¸ cu prilejul «Triunghiularului» Liceul de gimnastică - Denver Colorado (S.U.A.) şi o mai veche cunoştinţă, echipa poloneză W. K .S. «Zawisza» Bydgoszcz. Oneştencele au câştigat confortabil: 1. L.G. Oneşti 184,85 p; 2. Denver Colorado 181, 10 p; 3, W.K.S. «Zawisza» 155,75 p. Nadia Comăneci s-a clasat prima la individual compus, cu 37,50 p, urmată de Debbie Hill (Denver) 37,30 p şi Luminiţa Milea, cu 36,80 p, Nadia câştigând, de asemenea, la sărituri, paralele şi sol. Pe podium au mai urcat Georgeta Gabor, Teodora Ungureanu, Iuliana Marcu, Luminiţa Milea şi Mariana Cojanu. In faţa echipei antrenate de soţii Karolyi stătea acum cel mai mare obiectiv al anului 1974: cea de-a treia ediţie a «Cupei Prietenia». Intensitatea antrenamentelor a urcat din nou în graficul ţinut cu grijă de soţii Karolyi.

(Citiţi articolul integral!)

Carmen MIHALACHE

Un reporter care respectă
blazonul profesiei

Am avut câteva zile plăcute în care m-am plimbat cu domnul Neagu Udroiu prin toată lumea. Cunoscutul ziarist a fost un adevărat globe-trotteur, care a ajuns în multe locuri de pe mapamond, în câteva continente, ţări, capitale, unde a întâlnit mari personalităţi ale vieţii social-politice sau culturale. Şi ca ambasador, în Finlanda şi Estonia, a avut experienţe diverse şi interesante, pe care le-a povestit în multe pagini inspirate. Desigur, plimbarea mea a fost una în imaginaţie, intermediată de scrisul domniei sale, viu, atractiv, nuanţat, din volumul al doilea al lucrării „Jurnalismul -Studenţie fără frontiere”.

(Citiţi articolul integral!)