Gânduri în ceas aniversar al profesioniştilor în jurnalism

Cornel CEPARIU

În ziua de 11 ianuarie, cu un veac în urmă, un grup de jurnalişti impregnaţi de momentul istoric din 1 Decembrie 1918, s-au întâlnit, în Bucureşti pe actuala stradă Constantin Mille nr. 5, în clădirea fostei berării „Berlin”, unde astăzi se află un Club public, pentru a pune bazele unei organizaţii: Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. Aceasta viza conlucrarea şi perfecţionarea profesională a condeierilor în spiritul ţării lor întregite.

Momentul aniversar, coincizând cu un eveniment istoric, aş spune remarcabil şi tonic pentru jurnaliştii romani, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, îmi dă prilejul să punctez pe clapele PS- ului, cuvinte - gânduri care mi-au îndrumat carierea de „detectiv al clipei prezente”. O profesie în care, odată implicat, trebuie să deţii concomitent dorinţa, dar şi pricepere de a scrie, flexibilitate, temperament, trebuie să fii inteligent. Iar, dacă se poate, să mai fii şi o persoană cunoscută, chiar marcantă în zona de acţiune. Să fii voluntar, să ai o însemnată doză de curiozitate în plus în comparaţie cu majoritatea oamenilor şi profesiilor, să încerci înţelegerea evenimentelor şi faptelor zilei. Cu tenacitatea cercetătorilor din diverse domenii, apelând la documentarea şi propria educaţie.

Primul eveniment "Context"

 Luni, 26 noiembrie 2018, la sediul Prefecturii Bacău, în Sala Mare de festivităţi, Filiala Bacău a UZPR a organizat un amplu eveniment cultural, menit să facă mai bine cunoscute activităţile jurnaliştilor membri ai organizaţiei. În primul rând, a fost lansarea volumelor recent publicate de către colegii ziarişti Ioan ENACHE („Iudacainul”), Mihai BUZNEA („Drumuri şi popasuri”) şi Liliana ADOCHIŢEI („Bacăul în anii Primului Război Mondial”). A urmat, apoi, ieşirea în lume a primului număr al Revistei CONTEXT, publicaţie a Filialei Bacău a UZPR. Momentele au fost înnobilate de recitalul remarcabil al unui cvartet al elevilor Liceului de Artă. Evenimentul a fost onorat de prezenţa prefectului judeţului Bacău, d-na Maricica COŞA, alături de d-l Valentin IVANCEA (subprefect), d-l Dragoş ŞTEFAN (viceprimar), Dumitru BRĂNEANU (preşedintele Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor).

De ce „Context”?

Ştefan RADU

Au trebuit să treacă vreo câţiva ani pentru ca breasla jurnaliştilor băcăuani (câtă mai este!) să întemeieze o asociaţie care să o reprezinte. Am aderat la Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România şi am înfiinţat Filiala „Marius Mircu” – Bacău. Mulţi colegi din ţară ne laudă pentru dinamismul grupului nostru. Am tipărit, deja, un almanah, iar „Sportul băcăuan”, ce apare prin stăruinţa colegului nostru Leonard Popa, este editat sub egida UZPR. Împreună (indiferent de publicaţia, radioul sau televiziunea la care „prestează” fiecare), ziariştii băcăuani şi-au propus proiecte ambiţioase pentru următoarea perioadă. Ştim că meseria asta stimulează orgoliile, provoacă dispute, patimi şi chiar adversităţi (pe alocuri!), însă dincolo de toate acestea ea înseamnă implicare voluntară în viaţa şi evoluţia Cetăţii. Ziaristul este cronicarul vremurilor moderne, mereu în slujba cititorilor săi, un haiduc înarmat cu verbul său, cu talentul şi entuziasmul nedisimulat. El trăieşte, profesional, în spaţiul îngust şi tensionat dintre guvernanţi şi guvernaţi. I se cere, adesea, să fie „imparţial”. Între bine şi rău? Între minciună şi adevăr? Între fericire şi disperare? Este om şi, mai ales, cetăţean: are bucurii şi necazuri, are opţiuni (filozofice, politice, economice, religioase etc.), are simpatii şi antipatii… În consecinţă, de fiecare dată când îşi expune public ideile este sclavul contextului (cultural, politic, social, economic etc., dar şi familial, profesional sau emoţional). Când dorim să acţionăm într-o direcţie sau alta nu sunt de-ajuns doar voinţa, devotamentul sau resursele (materiale, financiare, morale sau de altă natură); trebuie să ţinem seama şi de context. Medicina chineză antică ne învaţă că tratamentul se aplică nu doar unei anumite boli, ci întregului organism. Probabil că abordarea jurnalistică a unui subiect ar trebui să fie similară: când scriem despre un fapt aparent izolat ar trebui să studiem „organismul” social în ansamblul lui. Numai astfel am atinge un anume grad de… imparţialitate.

Filiala Bacău a UZPR, în premieră la Târgul de Carte “Gaudeamus”

Cornel CEPARIU

  Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a inclus, în premieră,  în cadrul standului propriu deschis la ediţia a XXV-a a prestigioasei manifestări Târgul Internaţional ,,Gaudeamus – Carte de Învăţătură" şi producţia editorială din acest an a membrilor UZPR  din Filiala Bacău – Neamţ.  “Almanahul filialei-ediţia 2018”, “Almanahul sportiv băcăuan 2018”, ambele volume editate de filiala jurnaliştilor băcăuani, au constituit reale atracţii, atât prin ineditul unor asemenea apariţii editoriale, care reflectă  activitatea jurnaliştilor dintr-o zonă a României, dar şi prin materiale publicistice inedite aduse în atenţia numerosului public ce a fost prezent, în perioada 16 -19 noiembrie la manifestările din cadrul prestigiosului eveniment găzduit de pavilionul central din complexul expoziţional şi de afaceri ROMEXPO. De asemenea, cititorii au putut vedea expuse şi volumele cu creaţii ale  jurnaliştilor băcăuani Mihai Buznea (laureat în anul 2018 la Gala UZPR găzduită şi transmisă, în direct, de Televiziunea Română în luna august, a.c.) şi Ion Enache. Academicianul Ioan Aurel Pop a fost Preşedintele de Onoare al ediţiei din acest an a Târgul Internaţional ,,Gaudeamus – Carte de Învăţătură".

„şi infern şi infern şi infern”

TRAGEDIA ŞI DRAMA OMULUI (POST)MODERN? *

* Ioan ENACHE, Cartea Întâi a Pocăinţei. IUDACAINUL, Editura Studion, Bacău, 2018

Moto: „Dumnezeu care te-a creat fără tine, nu te va salva fără tine”

Sfântul Augustin

Petre ISACHI

În această carte de excepţie – unică prin problematică şi arta transfigurării, în peisajul liricii actuale - poetul Ioan Enache configurează într-un limbaj sibilinic, specific, dramatic, tragedia şi  drama individului contemporan – „iudacainul”, cum îl defineşte sarcastic autorul – ce pare să fi uitat că toţi oamenii ţin de aceeaşi istorie a salvării: toţi au fost creaţi, răscumpăraţi prin Iisus, toţi vor fi judecaţi definitiv la sfârşitul veacurilor. Cele 60 de poeme ale volumului confirmă pocăinţa drept virtutea supremă a creştinului parcă incapabil în contemporaneitatea imediată, de a-şi mai recunoaşte păcatele şi de a se strădui să obţină iertarea lor. Transfigurând simultan tragedia şi drama Iudacainului, poetul bacăuan reiterează implicit păcatul originar născut din ascultare şarpelui care-i convinge pe Adam şi pe ispititoarea Eva creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu cu sintagma: „veţi fi ca Dumnezeu”!? Ispita este absolută şi potenţează căderea în păcat, încât în „IUDOCANIA” suntem şi astăzi botezaţi cu „păcatul şi vina” percepute ca o fatalitate. Şi astăzi ispăşim, (ne)vinovaţi păcatele părinţilor. Şi astăzi roadele păcatelor săvârşite de noi, iudacanii, sunt dezbinarea, boala, întristarea, suferinţa, robia, nenorocirea, ura, însingurarea şi înstrăinarea. Şi astăzi, cum repeta Horaţiu, vina e urmată în deaproape de pedeapsă!